Generația anilor 90, din care am făcut și eu parte, a fost probabil cea care a prins cele mai multe modificări în educație. Pe vremea aia lumea ne compătimea oarecum, că am fi generația de sacrificiu. Din ce îmi aduc aminte, am prins introducerea calificativelor. Schimbarea asta a venit cumva din mers, fiind aplicată începând cu ciclul școlar 1998-1999. Atunci, eram în clasa a patra. Așa că trei ani din școala primară am luat note, iar într-a patra am luat calificative. Nu prea mă interesa atunci cum se dădeau calificativele, însă ai mei mi-au povestit mai târziu că la ședințele cu părinții era foarte multă lume bulversată. Mulți nu înțelegeau cum și în ce fel se aplică noua metodă de notare. Tot în perioada respectivă structura anului școlar s-a modificat, astfel trimestrele s-au transformat în semestre. Ne-am obișnuit treptat cu perioadele de studiu mai lungi și vacanțele mai rare.
La ordinea zilei erau și grevele profesorilor, care pe noi ne încântau. Nu ne interesa că dascălii aveau salarii mici, noi speram să stea cât mai mult în grevă, ca să avem vacanța mai lungă. Și țin minte că o dată am stat aproape o lună acasă din cauza grevei generale. Da, am prins poate cea mai mare grevă a profesorilor, care a avut loc la începutul anului 2000.
După terminarea gimnaziului a urmat Capacitatea – un examen care atunci era alcătuit din trei materii (limba română, matematică și geografie/istorie). Înțeleg că acest examen oricum nu mai are aceeași componență, modificându-se și el între timp. Dar cea mai mare problemă de atunci a fost cu admiterea la liceu prin repartizarea computerizată. Am fost printre primele generații care au avut de-a face cu acest stil de clasificare. Țin minte că foarte mulți părinți, inclusiv ai mei, erau foarte stresați cu formularele ce trebuiau completate de mână cu zeci de coduri ale liceelor. Din această cauză, și din lipsa de atenție sau informare, foarte mulți elevi nu au mai prins loc la liceu sau au ajuns prin licee slabe.
Bacalaureatul l-am prins tot pe stil vechi, cu examen oral, scris și proba de educație fizică la alegere. Zilele trecute am aflat că regulile s-au schimbat iar și că liceenii au început deja să dea examenele orale pentru bacalaureat. Inițial am crezut că e vreun fake news. Văzând că e pe bune, m-am gândit că e o sesiune extraordinară pentru cei care nu au reușit să-l ia în vară. Dar nu. Se pare că acesta este primul an în care bacalaureatul se susține în două sesiuni: una în februarie (pentru examenele orale și competențe digitale) și alta în august (pentru examenele scrise). Așadar, o nouă schimbare.
Totul făcut pe repede înainte și anunțat pe ultima sută de metri. Rareori anticipate problemele, de cele mai multe ori testate în teren, direct pe elevi. Și dovadă stau numeroasele transformări ale învățământului în perioada 1990-2010. Așa că, dacă la momentul respectiv mi se părea că noi suntem generația de sacrificiu, între timp am constatat că toți facem, de fapt, parte din asta. Să tot fie 28 de ani deja.
Tweet
