Când te simţi bine şi masa este stropită cu puţin vin, asişti inevitabil la discuţii diverse. Uneori bizare, alteori chiar constructive sau generatoare de idei. Dar, culmea, nu despre a doua categorie aş vrea să discut acum. Mă interesează mai mult ciudăţeniile, pentru că, de multe ori ele te determină să-ţi pui întrebări şi chiar să te îndoieşti de propria judecată.
Un exemplu elocvent în acest sens este dorinţa ascunsă a anumitor persoane şi declarată a altora de a se fi născut cu sexul opus. Şi nu discutăm aici despre transsexuali. Ci despre invidia de a fi bărbat şi de a nu putea să profiţi de toate avantajele pe care le au femeile şi viceversa. Pentru că, nu-i aşa?, atunci când te afli de o parte a baricadei, ţi se pare că întotdeauna dincolo este mai mult soare şi sunt mai mulţi câini cu covrigi în coadă.
Trebuie să recunosc că am analizat şi eu această dilemă, atunci când eram mai tinerică şi am descoperit ce înseamnă de fapt să fii femeie. Căci uşor nu este să stai cu grija lunară, să ignori fluierăturile de pe stradă sau să parchezi maşina, atunci când 10 bărbaţi stau şi asistă cu rictusul pe faţă. Şi am pus în balanţă toate avantajele şi dezavantajele fiecărui sex în parte. Doar de dragul distracţiei şi al discuţiilor de pahar. Adevărul este, însă, că nu am găsit niciun argument valid care să mă determine să afirm cu inima împăcată: „Da, cred că ar fi fost mult mai bine să mă nasc bărbat.” Lucruri bune sunt de ambele părţi, la fel şi lucruri rele. Numai că este mult mai uşor să judeci din-afară, fără să te afli în cunoştinţă de cauză.
Totuşi, mi-ar plăcea să redau mai jos câteva frânturi de conversaţie, pentru a vedea şi alte perspective:
„- Da, frate, mi-ar fi plăcut să fiu bărbat. Ei nu au grija epilatului, iar pe mine mă termină psihic acest proces.” -> Mai aşteaptă puţin, i-aş spune eu. Lucrurile evoluează foarte repede, se pare.
„- Băi, ce să mai? E mişto să fii femeie. Nu ai nicio grijă… Tu stai frumos şi bărbaţii se bat ca proştii să te cucerească.” -> Nu-i chiar aşa. Pentru a ajunge în situaţia respectivă, femeia are zeci de griji. De la haine până la atitudine.
„- Bărbaţii nu au grija siluetei. Bagă în ei orice şi nu se îngraşă. Cum este posibil?” -> Ca şi femeile, există bărbaţi cu un metabolism mai rapid şi alţii cu metabolism mai lent. Şi ei se îngraşă, dar nu toţi sunt obsedaţi de acest aspect.
„- E tare să fii femeie, că poţi să porţi fustă vara. Eu m-am copt în pantaloni.” -> Iată un argument, care m-a lăsat fără cuvinte. 