Ca orice vacanță, și road trip-ul nostru a ajuns la final. Îmi propusesem să tot scriu pe blog de pe drum, dar socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg. Dincolo de programul super încărcat, mi s-a stricat telefonul, am ajuns și la spital în Zadar, deci nu prea mi-a mai rămas timp pentru altceva. Spre final, lucrurile s-au precipitat destul de mult. Dar am toate poveștile în minte și în mailuri, deci tot aici vor ajunge în cele din urmă.
Acum, dacă tot suntem la final, hai să vedem bilanțul și să o luăm cu începutul. Road trip-ul nostru a însemnat, de fapt, 12 zile pe drumuri, 4 țări traversate, 9 orașe vizitate, 3 insule văzute, 3800 km parcurși cu mașina, 7 locuri de cazare, 1 festival de muzică, 3856 de fotografii și amintiri fără număr.
De ce road trip?
Gândul din spate a fost că road trip-ul este mult mai flexibil decât orice tip de altfel de vacanță. Și, retrospectiv privind acum, chiar așa este. În primul rând, drumul în sine nu mai este doar un mijloc de a ajunge la destinație, ci poate reprezenta o parte importantă din vacanță – întâlnești tot felul de locuri, de situații, de oameni, vezi tot felul de peisaje etc. În al doilea rând, ai putere de decizie asupra locurilor în care vrei să oprești (chiar dacă ele fuseseră sau nu programate încă de la început). În al treilea rând, ne-a atras perspectiva unei altfel de experiențe și eram siguri că vom avea multe de învățat de aici.
Primii pași în organizarea road trip-ului
Pentru noi a fost prima inițiativă de acest gen. Deci am decis să ne pregătim cât mai bine de-acasă, neștiind exact ce anume vom întâlni pe drum și cum vor decurge lucrurile.
Am luat în considerare câteva aspecte esențiale:
- distanțele. Nu ne-am dorit sub nicio formă să parcurgem distanțe foarte mari dintr-o singură bucată, ca să nu fie extrem de obositor. Distanțele și timpii i-am calculat cu ajutorul Google Maps, care s-a dovedit foarte util și destul de precis.
- traseul. În entuziasmul inițial, aveam mai multe țări pe listă și un plan cu totul diferit. Dar ne-am dat seama repede că și timpul și resursele sunt limitate, așa că trebuie să alegem. Și am decis să ne concentrăm foarte mult pe Croația, să vedem ce putem bifa de aici. În final, traseul nostru a arătat așa: București – Arad – Zagreb – Plitvice – Dubrovnik – Zadar – Budapesta – Deva – București.
- research. Pentru fiecare loc de pe listă a trebuit să facem un research destul de amănunțit, ca să ne dăm seama dacă merită locul respectiv în detrimentul altuia, cât timp trebuie să alocăm acolo, după ce criterii trebuie să alegem locul de cazare (aproape de centru/aproape de plajă etc.) și așa mai departe. Cu ocazia asta, cred că pot să-mi dau și doctoratul în geografia Croației. 🙂
- stabilirea priorităților. Pornind de la research, am putut să evaluăm mult mai bine unde merită să stăm mai mult și ce opriri am putea face pe drum.
- stabilirea bugetului. Odată ce am pus pe hârtie toate aspectele de mai sus, a fost mult mai simplu să știm ce buget ar trebui să alocăm pentru vacanță, ca să fie bine.
Alegerea locurilor de cazare
Inițial ne doream să fim spontani în această privință, tocmai pentru că mașina îți oferă mobilitate. Dar perioada lunii august (când toată lumea pleacă în concediu) nu este cea mai potrivită pentru astfel de experimente. Prin urmare, am rezervat cazările din timp, pentru absolut toate orașele în care ne-am oprit, folosind booking.com. A fost o decizie inspirată, pentru că Dubrovnik, de exemplu, cred că era fully booked în perioada asta.
Criteriul esențial pentru noi a fost să ne orientăm după spațiile de cazare care pun la dispoziție și locuri de parcare – gratuite sau nu (iar în Dubrovnik și Zadar asta chiar a fost o provocare). În rest, fiecare oraș a avut specificul său. În Zagreb și Zadar am vrut să stăm chiar în centru, ca să apucăm să vizităm cât mai mult (neavând prea mult timp la dispoziție acolo). În Dubrovnik am vrut să fie aproape de plajă. În Plitvice am vrut un spațiu pitoresc, în mijlocul naturii, ca să ne spălăm ochii și mințile. În Budapesta am vrut să fim aproape de un nod de transport, ca să ajungem foarte ușor la Sziget Festival.
Ping pong cu moneda locală
Trecând prin două țări cu monedă locală – Ungaria și Croația -, am decis că cel mai inteligent este să avem toți banii de vacanță pe card, astfel încât să nu ne încurcăm în forinți și kune. În mare parte, s-a dovedit a fi o strategie câștigătoare, cu mențiunea că nu peste tot cardul este acceptat. Și nici măcar euro. Dar a fost mult mai simplu să scoatem acolo, direct de la bancomat, mai ales că poți evalua și mai bine necesitățile (cât costă o masă în oraș, un drum cu autobuzul, o înghețată etc.), astfel încât să nu rămâi cu prea mulți bani convertiți.
Lucruri must-have în bagaj
(1) Asigurări de călătorie. Recunosc, noi ne-am adus aminte pe ultima sută de metri că ar fi bine să ne facem, totuși, asigurări de călătorie și și-au dovedit utilitatea. Dar mai multe despre asta în episodul cu spitalul din Zadar.
(2) Baterii externe și/sau încărcătoare pentru mașină. S-ar putea să fie redundant, având în vedere că au devenit o extensie a telefonului practic. Dar le trec, totuși, pentru că GPS-ul este esențial în contextul unui road trip.
(3) Kit pentru mașină. Dincolo de verificarea ei înainte de a pleca la drum, merită să pui în portbagaj niște chestiuni care să te ajute just in case: roată de rezervă, cric, triunghiuri reflectorizante, trusă medicală, lichid de parbriz, compresor, șufă de tractare.
Avantaje și dezavantaje
Ca orice tip de vacanță, și road trip-ul are avantaje și dezavantaje, pe care e bine să le știi în momentul în care iei decizia să faci asta. Despre unele citisem de dinainte, pe altele le-am descoperit pe pielea noastră.
- Avantaje:
– flexibilitate: îți planifici singur programul și poți vedea foarte multe locuri într-un timp relativ scurt; plus că te poți recalibra mai ușor dacă apar neprevăzute (ore mai târzii de plecare/sosire, opriri spontane etc.); atârnă cel mai greu din toată lista, din punctul nostru de vedere;
– mobilitate: poți ajunge ușor și în zonele mai greu accesibile sau te poți caza oriunde pe drum (nu neapărat în orașe);
– fără grija bagajelor – poți să-ți cumperi orice îți dorești, fără a-ți face griji că nu mai are loc în bagaj;
– experiența condusului – abia după ce ai ieșit din țară cu mașina, poți să evaluezi corect ce înseamnă să ai o infrastructură bine pusă la punct și cât timp și nervi îți economisești; dar apoi intri din nou în România și te apucă depresia. 🙂
- Dezavantaje:
– timpul petrecut în mașină poate deveni obositor; tocmai de aceea am și scris acest articol, poate ajută la un moment dat 🙂
– cu cât mai mulți șoferi în mașină, cu atât mai bine; noi am fost unul și jumătate, practic, pentru că eu nu am destul de multă experiență și nu am vrut să riscăm; dar cred că ar fi ajutat să mai conducă și altcineva, să poată și Andrei să se relaxeze;
– costuri mai ridicate – dacă pui cap la cap combustibilul consumat (și mașina noastră e destul de economică în privința asta), vinietele și taxele de autostradă, costurile sunt mai mari decât cele ale biletelor de avion (mai ales în doi);
– grija mașinii și a locului de parcare (unde parchezi, dacă se plătește sau nu, cum se plătește etc).
Acum, dacă ar fi să o luăm de la capăt, nu cred că am schimba ceva din toată vacanța – nici bune, nici rele. Atât de mult ne-a plăcut. 🙂
