Nu înțeleg de ce ne place uneori să ne complicăm inutil. Astăzi, despre semnele de la toaletă. În unele restaurante, a ajuns o adevărată filosofie povestea care altădată se numea simplu ”bărbați” și ”femei”. Clovni și clovnițe, balerini și balerine, reviste cu el/ea pe copertă, triunghi și cerc, trabuc și floare, pălărie și beretă, pahar de whisky și pahar de cocktail (Cosmopolitan, cum altfel?) – te miri ce găsești pe ușile toaletelor, mai puțin denumirea concretă, care te-ar ajuta să economisești minimum 2-3 secunde din viață pentru fiecare vizită. Că durează puțin până te dezmeticești și înțelegi ce a vrut să spună autorul. Nici nu mai zic că unele sunt și puțin sexiste, că nu despre asta discutăm (chiar) acum.
Mi-a atras atenția fenomenul semnelor de la toaletele din restaurante după o pățanie recentă, în care am constatat the hard way (see what I did there? 🙂 ) că am greșit destinația. Rușinată toată, am ieșit rapid pe ușă, neînțelegând ce se petrece. Inițial am dat vina pe oboseală și grabă. Că mai pățești și d-astea când ai bebeluș acasă. Numai că, uitându-mă buimacă pe uși, mi-am dat seama că, efectiv, n-aș fi putut să disting diferența dintre semnele de pe cele două toalete.
Mai jos am pus și câteva exemple în acest sens. Îmi pare rău că n-am mai multe. Dar nu prea mi se-ntâmplă să iau telefonul după mine la toaletă.
Acum, eu știu și înțeleg nevoia de originalitate, de integrare absolută a toaletei în designul spațiului, de viziunea designerului asupra dihotomiei dintre bărbat și femeie etc. Și mai știu și înțeleg și că sunt cârcotașă. Dar așa se întâmplă când dai timp liber pe mâna unui om extrem de atent la detalii. 🙂
Tweet