Undeva, în adâncul sufletului meu, eu ştiu că prin lume umblă multe cadouri frustrate, care n-au reuşit să-şi îndeplinească misiunea. Sunt acele cadouri luate la repezeală iniţial şi reutilizate la infinit ulterior. Cadourile pe care nimeni nu le desigilează, pentru că sărbătoriţii merg pe premisa „nu-l desface; vedem noi cui îl dăm mai departe”.
Am primit şi eu multe la viaţa mea, de ce să mint? O fântână cu pitici, care recirculă apa (sunt sigură că ştiţi exact despre ce vorbesc), a cărei utilitate nu am înţeles-o niciodată. Nu mai ştiu cărui coleg de liceu i-am dăruit-o într-un moment de mărinimie pură şi lipsă de fonduri. Cert este că s-a întors la mine chiar de majoratul meu. A fost o surpriză neaşteptat de plăcută, până la urmă, pentru că mi-am dat seama instant că am fost sortite. Pe acelaşi principiu, am primit o bluză cu franjuri, model unicat de bizar, care mai avea doar jumătate din ambalajul original. Semn că cineva, la un moment dat pe traseu, a dorit să o probeze înainte să se descotorosească de ea. A plecat de la mine o lună mai târziu, când am fost la ţară. Bunică-mea are multe fine. Câteva luni mai târziu, am văzut o vecină purtând-o. Coincidenţă sau ce?
Desigur, în această categorie pot fi incluse şi clasicele seturile de ceşti cu floricele pe margini. Aceste cadouri sunt cele mai periculoase, pentru că nu se desprind cu niciun chip. Le dai şi se întorc. Le dai şi se întorc. Includem aici şi clasicele pijamalele cu dungi, mereu prea mari sau prea mici pentru viitorul posesor, papuceii de casă cu tot felul de chiţimuşi, bijuteriile hidoase – din tinichea preţioasă şi câte şi mai câte. Eu nu am multe exemple la îndemână, din păcate sau din fericire, pentru că m-am străduit să ies din cerc de-a lungul timpului, dar mama sau bunica sau mătuşa v-ar putea povesti la nesfârşit despre asta.
Desigur, dacă le jonglezi în acelaşi cerc de prieteni, devine deja periculos. Pentru că nu este nimic mai penibil decât să întorci cadoul celui de la care l-ai primit, într-un interval de timp foarte scurt. Dar, până la urmă, când introduci un cadou frustrat în circuit, trebuie să cunoşti şi să-ţi asumi toate consecinţele.
P.S.: Să nu care cumva să fiu înţeleasă greşit. Desigur, orice cadou trebuie apreciat, pentru gestul în sine. Dar pentru cadourile frustrate am o admiraţie aparte şi nu mi-o pot ascunde. 🙂