Anul ăsta am reușit să ajung la ICEE.fest 2018 doar în prima zi. Era programat și pe 15, dar agenția ne-a pregătit un teambuilding total neașteptat (și bine primit) și de la birou ne-am trezit direct în Vama Veche, până să apucăm să ne dezmeticim. 🙂 Oricum, ziua de 14 a fost extrem de plină și am reușit să-mi notez câteva chestiuni care mi-au plăcut sau nu.
Despre ICEE.fest: este cel mai mare eveniment de digital și tech din CEE și regiunea SE din Europa, așa cum se arată pe site-ul oficial. Organizatorii reușesc să reunească în fiecare an super speakeri și profesioniști de la companii mari – locale și de peste hotare. În plus, mi se pare că pool-ul de participanți este super relevant. Deci dincolo de know-how-ul cu care pleci la pachet la final de zi, este foarte posibil să pleci și cu multe cărți de vizită, pentru că este un eveniment excelent pentru networking și socializare.
Gândurile cu care am plecat în urma tuturor prezentărilor la care am asistat:
1. Este tot mai greu să discerni fake news de real news în prezent, pentru că totul se încropește cu mai multă atenție la detalii. Iată doar un exemplu de situație în care tehnologia și digitalul nu ajută deloc (sau mă rog, depinde cum privești…), ci din contră. Iar când ideea este pusă în perspectivă politică, îți dai seama că un fake news poate face o diferență uriașă în urnele de vot. De multe ori oamenii se înverșunează rapid, dau share, comentează și uită să mai verifice veridicitatea cuvintelor care circulă pe internet. Colin Delany (fondator și editor Epolitics.com) a propus o singură soluție pentru această situație: să gândim. Să fim mai sceptici cu tot ceea ce citim, auzim sau vedem, să verificăm oricând nu suntem siguri, să ne folosim gândirea critică. O observație de bun simț, de altfel, care m-a speriat puțin. Pentru că sistemul nostru de educație nu încurajează, de principiu, gândirea critică. Deci scoate pe bandă rulantă victime ideale pentru fake news-urile care se râspândesc ca ciuma.
Și un video care ne arată că literalmente nu mai este suficient să vezi ca să crezi: https://www.youtube.com/watch?v=AmUC4m6w1wo.
2. Rămânând în sfera politică, Bálint Porcsalmi a ținut să facă o distincție între diferența de percepție asupra unui lucru și fake news despre lucrul respectiv. Eu, personal, nu prea țin la această diferențiere (mai jos o fotografie destul de cunoscută, care exemplifică bine ideea). „Diferența de percepție” este întotdeauna folosită pentru a da un twist realității în acord cu tot felul de interese, fără ca lucrurile să și fie puse în perspectiva largă. Și trunchierea realității poate naște monștri, la fel ca și denaturarea sau inventarea ei. Sigur, înțeleg mizele. Dar nu sunt de acord cu mijloacele.
3. Ca o concluzie generală despre discuțiile politice de la icee.fest 2018: totul a fost foarte politicos, general și chiar superficial pe alocuri. Sigur, e foarte greu să dai din casă mai mult decât trebuie și să dezgropi tot felul de scheleți, dar mă așteptam măcar la niște controverse sau discuții mai aprinse. Mai ales că au fost și oameni politici în sală (domnul Ponta a și luat cuvântul, de altfel, deși n-a fost prevăzut în program). Dar întrebările incomode au fost eschivate lejer.
4. În panelul despre Misconceptions and Misperceptions, Tedy Necula a reușit, efectiv, să mă pună pe gânduri serios, prin modul simplu, sincer și plin de umor cu care și-a spus povestea de viață. Atitudinea pe care o avem față de lucrurile sau de oamenii din jur este cea care face diferența întotdeauna. Numai că ni se întâmplă să uităm de multe ori. Și să ni se pară prea greu, să renunțăm prea ușor sau să judecăm prea aspru.
5. Și la final două chestiuni generale:
- care-i treaba cu ocupatul scaunelor de la conferință? În sala principală, la Upgrade Stage, era în permanență super înghesuială. Oamenii ajunseseră să stea pe podea, împrăștiați peste tot, doar pentru a asculta ce au invitații de spus. În acest timp, însă, multe scaune erau ocupate cu lucruri (genți, tricouri, sacoșe etc.) și rămâneau goale preț de cel puțin 30-40 minute. Probabil că, plecând în pauză de pipi/țigară/apă/mâncare, participanții se gândeau că-i mai politicos să țină locul ocupat inutil decât să-i ofere șansa celui de lângă să asculte conferința în deplin confort. Not ok.
- nepregătirea speakerilor – am prins vreo 3 discuții din paneluri diferite, unde am avut senzația clară că speakerii nu-și pregătiseră și repetaseră corespunzător prezentările. S-au bâlbâit, au citit exclusiv de pe slide-uri, nu au reușit să-și ducă ideea până la capăt, s-au lăsat compleșiți de emoție etc. Ideea este că e cam păcat să faci asta, mai ales la un eveniment de-o asemenea amploare. Dacă știi că n-ai timp, nu știi sau nu poți să susții o astfel de prezentare, cel mai corect este fie că ceri ajutorul (un training de public speaking e fix ce trebuie), fie să refuzi politicos invitația. Te ajută și pe tine, îi ajută și pe organizatori, dar mai ales pe participanți – care investesc resurse de timp și bani să se afle în sală.
Altfel, aștept cu nerăbdare ediția viitoare. 🙂
Poza principală este făcută de Miluță Flueraș și luată de aici.