La un moment dat, din senin, cineva îmi adresează întrebarea: ”Tu ai încredere în oameni?”. Am rămas puțin blocată, gândindu-mă ce ar trebui să răspund aici. Sinapsele mele s-au executat instant și am început să mă gândesc la tot felul de situații, plăcute sau mai puțin plăcute, prin care am tot trecut până acum. ”Depinde” a fost răspunsul meu, la momentul respectiv. Ulterior am aflat și de unde a izvorât această curiozitate – descoperise jocul online The evolution of trust, dezvoltat de Nicky Case, pe care vi-l recomand și vouă. Spoiler alert: dă mai întâi click pe link, treci prin toată aplicația (durează maxim 30 minute) și apoi citește mai jos.
Jocul pleacă de la premisa că, în prezent, suferim de o epidemie a neîncrederii reciproce și încearcă să explice, într-o modalitate foarte simplă, cum am ajuns aici. Și poate chiar să ofere soluția, dacă iei lucrurile la puricat și te gândești la ele dincolo de joc în sine. Regulile sunt simple: joci cu o altă persoană la început și ai o mașinărie în față. Fiecare dintre voi are opțiunea de a coopera (deci de a pune o monedă acolo) sau de a trișa (de a nu pune monedă). Dacă amândoi cooperați, primiți fiecare câte 3 monezi, ajungând la un scor de 2 la 2. Dacă unul cooperează, iar celălalt trișează, scorul va fi de -1 la 3 în favoarea trișorului. Dacă amândoi trișați, scorul va fi de 0 la 0. Numai că nu știi niciodată care este următoarea mișcare a adversarului tău și când e ultima rundă de joc.
Pe măsură ce lucrurile evoluează, îți dai seama, de fapt, că nu doar strategia ta este importantă, cât mai ales strategia oponentului. Pentru că în joc sunt introduse, la început, 5 tipologii diferite:
Copycat – prima lui mișcare este să coopereze. Iar apoi nu face altceva decât să îți copieze mișcărea anterioară.
All Cooperate – cooperează întotdeauna, chiar cu riscul de a pierde jocul de fiecare dată.
All cheat – trișează întotdeauna, ceea ce, ai crede, le oferă mereu avantaj în fața tuturor.
Grudger – prima mișcare este să coopereze și continuă să facă asta până când tu trișezi prima dată. După ce se întâmplă asta, va trișa de fiecare dată. Ceea ce înseamnă că, odată ce ai trișat în fața lui, nu te va ierta.
Detective – are cea mai alambicată strategie dintre toți. Miscările lui sunt de cooperate, cheat, cooperate, cooperate. Și, în funcție de mișcările tale ulterioare, se va comporta fie ca un copycat, fie ca all cheat.
Jocul dezvoltă apoi mai multe scenarii și extrapolează lucrurile de la individual spre grup. Și ajungi repede la concluzia că cele 5 tipologii nu sunt suficiente, pentru că oamenii sunt mai diverși de-atât. Că All Cheat este o strategie câștigătoare pe termen scurt, dar nu și pe termen lung – pentru că, între ei, All Cheat nu vor face altceva decât să se țepuiască reciproc. Că All Cooperate dispare cel mai repede din turnee, pentru că nu se poate adapta, iar Copycat câștigă aproape de fiecare dată.
Și acest aproape, din strategia Copycat, mi-a plăcut cel mai mult din tot jocul, sinceră să fiu. Pentru că mulți tindem spre această tipologie – cooperez cât celălalt cooperează, taxez imediat ce celălalt trișează. Fără să ne gândim că se întâmplă, poate, ca uneori celălalt să trișeze din greșeală – să fie la mijloc o circumstanță atenuantă, o lipsă de comunicare, un accident, o conjunctură. Și e suficient un pas greșit, pentru ca încrederea să dispară. Prin urmare, într-o relație (de orice tip ar fi ea) ține doar de noi – de fiecare dintre noi – ca lucrurile să meargă smooth. Să cooperăm, dar și să comunicăm corect atunci când nu mai putem coopera, să transformăm interacțiunile reciproce în experiențe pozitive, care să ne ajute să construim mai departe.
Tweet