La volan cu mine.

Nu mulți sunt cei care știu că eu dețin carnet de conducere. L-am dobândit la puțin timp după împlinirea vârstei de 18 ani. Cu un tată pasionat de condus în casă, nici că s-ar fi putut altfel. Totuși, în cei aproape 7 ani de la emoțiile examenului auto, am condus extrem de puțin. La început eram entuziasmată și mi se părea că voi cuceri șoselele și voi sparge toate miturile misogine despre femeile-șofer. Asta până când am trăit niște experiențe nefaste, care mi-au ridicat semne de întrebare și asupra capacităților mele, dar și asupra șoferilor cu care suntem nevoiți să împărțim zilnic străzile bucureștene.

Dacă ar fi să aleg un moment în care am decis iremediabil să nu mai urc la volan, atunci aș povesti despre următorul incident: eram cu toată familia în mașină și porneam spre bunici. Cum veneam de pe Calea Văcărești și goneam spre BIG Berceni, am accelerat inocent, decisă să prind semaforul pe verde. Cine se mai uita în jur în astfel de clipe, să vadă cum vine tramvaiul din stânga și se pregătește să facă dreapta? Cu siguranță nu eu. M-am speriat îngrozitor când mi-am dat seama de ce se întâmplă și am frânat brusc și la timp. Abia atunci am realizat că eu țineam în mâini nu numai volanul și responsabilitatea proprie-mi vieți, ci și responsabilitatea vieții familiei mele și a oamenilor din jur. Așa că, la scurt timp, am renunțat să mai conduc, fără să dau prea multe explicații.

În acest context, nu mici mi-au fost emoțiile când, în Aventura Urbană cu Lipton Ice Tea, am avut șansa să mă urc în mașina de raliuri a celor de la Napoca Rally Academy. Și nu pe scaunul din dreapta. Ci la volan, pentru o cursă contra-cronometru, cu slalom printre jaloane. Senzația a fost mai mult decât minunată și, spre marea mea surprindere, m-am simțit confortabil și ”de-a casei”. Profesionalismul băieților și indicațiile lor, sfaturile acordate și încrederea pe care mi-au insuflat-o m-au făcut să mă gândesc serios că poate nu am luat chiar o decizie corectă în trecut. Tot de la ei am învățat apoi despre defensive driving și cum trebuie controlată mașina în situația unui derapaj. O lecție mai mult decât utilă pentru o șoferiță novice, ca mine.

Din acel moment am decis că poate mi-ar prinde bine să mai iau ”covrigul” în mână din când în când. Măcar pe drumuri lăturalnice și puțin traficate, pentru început. Măcar să-mi mai exersez parcările laterale și întoarcerile din trei mișcări. Măcar să învăț o dată să aproximez distanțele. Că nu se știe când îmi poate fi de folos. 🙂